Abces
Termenul abces provine din latinescul abcessus de la ab = indepartat de, cedere = a trece, a se duce si reprezinta o colectie de puroi continuta intr-o cavitate neoformata, rezultand in principal din necroza unui tesut, consecutiva inflamatiei.
Dupa localizare se clasifica in: abcese superficiale, accesibile palparii si vederii, se prezinta ca o denivelare rosie, dureroasa, calda, poate apare febra, amplasate la degete, marginea anusului, gat, sezut, subsuoara sau pe partea ventrala si abcese profunde, mai greu accesibile, diagnosticul este mai dificil si complicatiile sunt mai grave, pot fi localizate la nivelul ficatului, rinichiului, creierului, plamanului.
Dupa modul lor de constituire si dupa viteza de evolutie, se pot distinge abcesele calde de abcesele reci.
Abcesul cald apare ca o reactie inflamatorie a organismului la dezvoltarea unor bacterii (stafilococi, streptococi) sau a unei amibe (Entamoeba histolytica), care poate provoca formarea unui abces in ficat. Bacteria sau microorganismul sunt vehiculati de circulatia sanguina sau limfatica si ajung astfel intr-un tesut unde provoaca infectia. Un alt mod de patrundere este prin piele, in caz de intepare sau ranire. Abcesul cald se formeaza rapid si se inconjoara frecvent de o membrana, care-l delimiteaza; el prezinta toate semnele locale ale unei inflamatii (roseata, caldura, umflare, durere), carora li se adauga semnele generale (febra, frisoane, insomnie) si adesea adenopatie (inflamarea ganglionilor limfatici). Supurarea antreneaza o crestere in volum a tesuturilor, o durere intermitenta, si daca abcesul este superficial, o fluctuenta (deplasarea puroiului la palpare). Abcesul cald se poate resorbi spontan, se poate inchista sau se poate sparge in tesuturile invecinate (fistulizare).
Abcesul rece este cauzat de bacilul Koch, agentul tuberculozei sau de ciuperci microscopice, are constituire lenta si nu antreneaza reactie inflamatorie, evolueaza spre fistulizare. Cand este superficial, el lasa sa iasa in afara puroi. Cand este profund, se propaga spre os si muschi, manifestandu-se printr-o febra prelungita si neregulata, alterarea starii generale, pierdere in greutate. |
