Contactati-ne:
0724.885.715
0724.885.715
0730.514.767
 
Cosul tau (0 produse)
Nu aveti niciun produs in cos.
 


Reduceri Newsletter Ajutor
 
 

Sunati la: 0724.885.715 ; 0730.514.767 ;

 
 
Vezi lista completa de produse  
PACHETE
• Pachet Dr. Clark - candida
• Pachet Dr. Clark - cardiovascular
• Pachet Dr. Clark - colon
• Pachet Dr. Clark - deparazitar
• Pachet Dr. Clark - Mop-up
• Pachet Dr. Clark - ficat
• Pachet Dr. Clark - rinichi
• Pachet Dr. Clark - metale grele
• Tratament detoxifiant
• Pachet Dr. Clark - tiroida
PRODUSE
• Acizi
• Aminoacizi
• Tratament deparazitar si detoxifiant
• Deparazitare
• Detoxifiere
• Eliminare metale grele
• Enzime
• Minerale
• Plante
• Tincturi
• Uleiuri esentiale
• Vitamine
• Altele
• Kituri si substante de testare
APARATE
• Aparate Electronice
• Accesorii si filtre
• Dispozitive tratarea apei
• Ozonatoare
• Zapper
CARTI, DVD-URI
• Brosuri
• Carti
DUPA FUNCTIE
• Antioxidanti
• Cardiovascular
• Digestiv
• Imuno-stimulatoare
• Oase si Articulatii
• Sistem respirator
• Tesut Conjunctiv
• Glicemie-Diabet
IGIENA CORPORALA
• Cosmetice
• Igiena cavitate bucala
• Igiena intima
• Sapun-Sampon-Gel de dus
Cancerul sanului
 
Cancerul sanului

Cancerul sanului continua sa fie o problema de mare actualitate in oncologie deoarece pe de o parte frecventa imbolnavirilor prin aceasta localizare se mentine la un nivel foarte ridicat, iar pe de alta parte evolutia este grava mai ales in stadiile avansate. in plus, au aparut modalitati de reducere a mortalitatii, screening-ul mamar permitand descoperirea bolii inainte de a avea manifestari clinice sau in stadii putin avansate, situatii in care procentul de vindecari este foarte ridicat. (7) in ultimii ani in S.U.A. mortalitatea prin cancer mamar s-a redus cu peste 11% prin aplicarea corecta a metodelor de depistare si in acelasi timp costul tratamentelor s-a redus. La noi in tara situatia cancerului mamar poate fi considerata dramatica daca avem in vedere ca mai mult de jumatate din bolnave sunt diagnosticate in stadii avansate si prin urmare costurile terapeutice sunt ridicate iar rezultatele mai putin bune. Acest semnal de alarma ne indreptateste sa sustinem elaborarea unui program de preventie si depistare" pentru cancerul glandei mamare.

Cancerul de san reprezinta o proliferare maligna a celulelor epiteliale ce delimiteaza duetele galactofore sau lobulii sanului. in 1996, numai in SUA au fost aproape 185000 cazuri de cancere de san extins, cu 46000 de decese. Cancerul de san este forma cea mai comuna de cancer la femeie (in afara cancerului de piele), iar la barbati este rar. Acest modul nu lua in discutie formele rare de cancer de san, precum sarcoamele sau limfoamele. La om, cancerul de san este o boala clonala, ceea ce inseamna ca o singura celula transformata malign - ca rezultat al unor mutatii seriate ale liniei somatice (dobandite) sau germinale (mostenite) — este capabila sa-si exprime intregul potential malign intr-o insiruire de evenimente care se desfasoara intr-o maniera secventiala. Astfel, cancerul de san poate exista pentru o lunga perioada de timp fie ca boala neinzi, fie ca boala inzi, dar nemetastatica. Acest fapt accentueaza necesitatea diagnosticului precoce si a instituirii cat mai precoce a tratamentului potrivit.

GENETICA In jur de 10% din cancerele de san la om pot fi puse in legatura direct cu o mutatie in linia celulelor germinative. Acest segment a suferit o evolutie mascata odata cu identificarea cator gene responsabile pentru cazurile familiale. Primele identificate au fost mutatiile afectand linia germinati a genei supresoare tumoralep53. Boala determinata de aceste mutatii — denumita sindromul Li-Fraumeni — se caracterizeaza prin faptul ca mutatiile mostenite ale genei p53 duc la o incidenta crescuta a cancerului de san, sarcomului osteogenic si a altor boli maligne.
O alta gena supresoare tumorala incriminata in cancerul de san, BRCA-l, a fost identificata la nivelul locusului q21 al cromozomului 17; aceasta gena codifica o proteina digitiforma cu zinc, iar produsul ei trebuie sa functioneze ca un factor de transcriptie. Femeile care mostenesc o alela mutanta a acestei gene de la un parinte (oricare ar fi acesta) au un risc de a face boala de 85-90% pe parcursul vietii, si, de asemenea, un risc de 33% de a dezvolta cancer orian. Barbatii purtatori ai unei alele mutante au o incidenta crescuta a cancerului prostatic (si nu a neoplasmului mamar). O a treia gena, denumita BRCA-2, localizata pe cromozomul 11, se asociaza cu o incidenta crescuta a cancerului mamar la barbati si femei.
Gena sindromului ataxie-telangiectazie este asociata cu o sensibilitate extrema la radiatii ionizante, chiar in stare heterozigota, adica in 1-2% din populatia generala. Din cauza susceptibilitatii crescute la cancerul indus de radiatii, purtatorii heterozigoti ai acestei gene sunt supusi riscului de neoplasm in timpul unor proceduri precum screening-ul mamografic.
Rolul acestor gene in cazurile sporadice de cancer de san este chiar mai important decat cel in formele mostenite de neoplasm mamar. De exemplu, mutatia geneip53 este intalnita la aproximativ 40% din cancerele de san dobandite. Pana acum, nu au fost decelate do despre mutatii ale genei BRCA-l in cancerul primitiv de san. Oricum, intr-un numar mic de cazuri sporadice de cancer de san s-a demonstrat scaderea expresiei ARNm al BRCA-l. La alte neoplasme s-a gasit o localizare anormala a proteinei BRCA-l, astfel ca este posibil ca gena BRCA-l sa joace un rol in patogeneza cazurilor sporadice. in plus, dupa cum s-a remarcat, prin pierderea heterozigotivitatii in cazurile de cancer de san la om, se pierd si alte tipuri de activitate supresoare tumorala. in final, o oncogena dominanta joaca rolul principal in circa 25% din cazurile de cancer de san. Produsul acestei gene, membru al superfamiliei receptorilor EGF, denumit erbB2 (HER-2, neu), este supraexprimat la acesti pacienti cu cancer de san, datorita amplificarii genice si aceasta supraexpresie poate transforma epiteliul normal al sanului.In timp ce terapia genica de restaurare nu este inca o realitate clinica, cate studii clinice incearca abordarea problemei supraexpresiei genelor. Speranta ultima pentru cancerul de san este alterarea evolutiei bolii prin manipularea directa a genelor responsabile de procesul malign.

EPIDEMIOLOGIE Cancerul de san este o boala hor-mono-dependenta. Femeile cu ore nefunctionale, care nu au primit niciodata tratament estrogenic de substitutie, nu fac cancer de san. Raportul femei:barbati pentru cancerul de san este 150:1. Mai multe do indica faptul ca hormonii joaca un rol cheie in promorea bolii. Pentru majoritatea neoplaziilor epiteliale, reprezentarea grafica pe scala dublu logaritmica a incidentelor in functie de rsta arata o crestere liniara odata cu inaintarea in rsta.
Graficul similar pentru neoplasmul de san arata aceeasi crestere liniara, dar cu scaderea pantei incepand in menopauza. Cele 3 date in viata femeii care au un impact major pe incidenta cancerului de san sunt rsta aparitiei menarhei, rsta primei sarcini duse la termen si rsta instalarii menopauzei. Femeile care au menarha la 16 ani au doar 50-60% risc de a dezvolta cancer in timpul vietii, comparativ cu femeile care au menarha la 12 ani. in mod similar, menopauza ce apare cu 10 ani inainte de rsta medie (52 ani), fie ca se produce natural, fie ca este indusa chirurgical, reduce riscul aparitiei cancerului cu 35%. ate cu femeile nulipare, femeile ce duc o sarcina la termen in jurul rstei de 18 ani au un risc de numai 30-40% de a dezvolta cancer de san in timpul vietii. Astfel, lungimea ciclului menstrual — in special in perioada dinaintea primei nasteri - este o componenta substantiala a riscului total de cancer la san. Acest factor poate fi raspunzator pentru 70-80% din riatia frecventei cancerului de san in tari diferite.
Diferentele internationale furnizeaza cate dintre cele mai importante do ale carcinogenezei hormonale. O femeie ce traieste catre rsta de 80 de ani in America de Nord are o sansa din 9 de a face cancer de san inziv. Riscul femeilor asiatice de a dezvolta cancer de san este 10-20% din riscul femeilor din America de Nord sau Europa de Vest. Femeile asiatice au concentratii semnificativ mai mici de estrogeni si progesteron. Aceste diferente nu pot fi explicate pe o baza genetica, deoarece femeile asiatice ce traiesc intr-un mediu occidental au un risc identic cu acela al femeilor occidentale. Aceste femei difera, de asemenea, din punct de vedere al inaltimii si greutatii de femeile asiatice din Asia; inaltimea si greutatea sunt factori ce regleaza rsta menarhei si au un efect substantial pe concentratia plasmatica a estrogenilor.
Rolul dietei in cancerul de san este controversat. Desi exista o legatura intre aportul caloric total si riscul de cancer mamar, cea mai puternica asociere este cu aportul crescut de grasimi in alimentatie. Oricum, in ceea ce priveste aportul lipidic din culturile vestice, nu exista o doda convingatoare ca riatia consumului de grasimi alimentare modifica riscul cancerului de san. Oricum, exista un risc asociat cu consumul moderat de alcool, mecanismul fiind necunoscut. Recomandarile privind abstinenta de la alcool trebuie sa fie cantarite in raport cu celelalte presiuni sociale si cu posibilul efect cardioprotector al aportului moderat de alcool.
Rolul potential al hormonilor exogeni in cancerul de san este de o importanta extrema, deoarece milioane de femei americane folosesc in mod regulat contraceptive orale. Cele mai credibile metaanalize pentru contraceptivele orale sugereaza faptul ca acestea cresc putin sau deloc riscul cancerului de san. Cand se ia in considerare efectul protectiv substantial pe care contraceptivele orale il ofera impotri tumorilor epiteliale oriene si a cancerelor de endometru, datele sugereaza ca folosirea contraceptivelor orale este un factor de mare protectie impotri neoplaziilor in general, cu impact mic asupra cancerului de san. Mult mai controversate sunt datele privind terapia de substitutie hormonala (hormon replacement therapy - HRT) la femeile hipogonadale si/sau in perioada de menopauza. In primul rand, HRT folosind doar estrogeni, de obicei in formele conjugate de estrogeni, furnizeaza cantitati mai mici decat echilentul fiziologic al estrogenilor premeno-pauzali, dar se asociaza cu risc crescut de cancer de endometru, o reducere a simptomatologiei estrogenoprive, o reducere a osteoporozei si a fracturilor consecutive acesteia si o reducere cu aproape o treime a incidentei deceselor prin boli cardios-
culare. Metaanalizele sugereaza o crestere usoara a incidentei cancerului de san, in special in cazul in care se folosesc doze mari si pe perioade indelungate. Pentru femeia obisnuita, efectul negativ pe san este de departe depasit de efectele protectoare pe oase si inima. Date preliminare sugereaza ca, in plus, s-ar obtine si scaderea riscului de cancer colonie.

Adaugarea progesteronului in regimurile HRT reduce drastic riscul cancerului de endometru. Nu se stie inca daca efectele protectoare impotri bolilor cardiosculare si a bolilor de oase sunt alterate. Oricum, progesteronul este copromotor al cancerului de san in modelele experimentale, astfel incat o crestere a riscului de cancer de san este posibila.
Nu se stie in prezent daca un istoric pozitiv de hiperplazie atipica sau chiar carcinom in situ la biopsie, sau daca antede-centele familiale incarcate in ceea ce priveste cancerul de san altereaza raportul risc/beneficiu in regimurile HRT. Este probabil ca femeia obisnuita beneficiaza de pe urma HRT.
Pe langa alti factori, iradierea poate fi un factor de risc la femeile tinere. Femeile care au fost expuse inaintea rstei de 30 de ani la radiatii — sub forma fluoroscopiilor repetate (200-300 cGy) sau a tratamentului pentru boala Hodgkin (>3600 cGy), au un risc semnificativ crescut de a face cancer de san, in timp ce expunerea la radiatii dupa rsta de 30 de ani pare sa aiba un efect carcinogenetic minim asupra sanului.

Tratamentul cancerului de san aparent localizat la nivelul sanului si a ganglionilor limfatici regionali s-a modificat dupa 1985. Mai multe studii randomizate, efectuate atat in SUA, cat si in strainatate, au aratat ca tratamentele conservative, constand in indepartarea tumorii primitive printr-unul din procedeele de exereza (lumpectomie), insotit sau nu de iradierea sanului, au ca rezultat o supravietuire la fel de buna ca dupa procedeele extensive, precum mastec-tomia sau mastectomia radicala modificata, cu sau fara iradiere consecutiva. In timp ce metodele conservative se asociaza cu posibilitatea recurentei cancerului, supravietuirea la 10 ani este tot la fel de buna ca dupa metodele mai radicale. In mod similar, studii multiple au aratat ca adaugarea radioterapiei oricarei forme de mastectomie nu imbunatateste supravietuirea. Oricum, radioterapia poate reduce frecventa aparitiei recurentelor locale sau regionale, iar pentru femeile cu tumori primitive cu risc inalt (de exemplu, marimea T2, cu margini pozitive la biopsie si cu afectarea nodulilor limfatici), ea poate fi luata in considerare dupa mastectomie. In prezent, circa o treime din femeile cu cancer de san in SUA sunt tratate prin procedee conservative chirurgicale. Terapia conservativa a cancerului de san nu se poate aplica, insa, tuturor pacientilor. De exemplu, nu este potrivita pentru tumorile de peste 7 cm (sau pentru tumorile mai mici, daca si sanul este mai mic), pentru tumorile ce au prins mamelonul sau areola, pentru tumorile extinse intraductal, care implica mai multe cadrane ale sanului, pentru femeile cu boala vasculara de colagen in antecedente si pentru femeile care fie nu au o motivatie pentru conservarea sanului, fie nu au un acces convenabil la radioterapie. Oricum, aceste grupuri nu reprezinta, probabil, mai mult de o treime din pacienti. Implicatia este ca o mare parte din femeile care fac mastectomie ar fi putut sa evite in conditii de siguranta aceasta metoda. O componenta intraductala extinsa este un factor predictiv de recurenta la nivelul sanului si la fel sunt alte cateva date clinice. Afectarea nodulilor limfatici si afectarea canalelor limfatice sau vasculare de catre tumora metastatica de la nivelul sanului se asociaza cu un risc mai mare de recadere, dar nu sunt contraindicatii pentru tratamentul conservativ.

Daca se exclud acesti pacienti si daca se face o lumpectomie cu margini negative la examenul anatomopatologic, terapia conservativa se asociaza cu o rata a recurentei de aproximativ 10%. Supravietuirea pacientilor cu recurenta lanivelul sanului e intrucatva mai proasta decat a femeilor care nu au aceasta recurenta. Astfel, recurenta la nivelul sanului este un factor negativ de prognostic in ceea ce priveste supravietuirea pe termen lung. Oricum, recurenta la nivelul sanului nu reprezinta cauza metastazelor la distanta. Aceasta concluzie se bazeaza pe faptul ca supravietuirea este asemanatoare in cazul pacientilor tratati conservativ si in cazul pacientilor la care se efectueaza mastectomia. Daca recurenta bolii la nivelul sanului ar determina metastaze la distanta, atunci femeile la care s-a facut lumpectomie, care au o rata mai mare de recurenta a bolii la nivelul sanului, ar trebui sa aibe si o supravietuire mai mica. Cei mai multi pacienti ar trebui sa consulte un radioterapeut inainte de a lua decizia finala privind terapia locala. Oricum, de mare ajutor pentru pacienta ar fi o abordare pluridisciplinara, in care chirurgul, radiotera-peutul si chimioterapeutul — precum si alti furnizori de sanatate — sa coopereze pentru a evalua pacientul si a dezlta un de tratament; o asemenea abordare a castigat o recunoastere globala.
terapia adjuvanta Unul din castigurile semnificative in tratamentul tumorilor solide ale adultului a fost imbunatatirea supravietuirii prin folosirea terapiei sistemice dupa tratamentul local al cancerului de san. Desi aceasta terapie este imperfecta din punct de vedere al eficacitatii, toxicitatii si selectiei pacientilor, mai mult de un sfert din femeile care ar muri altfel prin cancer de san metastatic nu mai au boala dupa ce se trateaza cu regimurile sistemice potrivite, in acest modul ne m opri asupra selectiei pacientilor, a regimurilor terapeutice si a toxicitatii lor.
Factorii de prognostic in momentul cand se realizeaza terapia locala, este imperios necesar sa se identifice pacientii aflati la un risc crescut de recadere ulterioara. Pentru pacientii care se vindeca cu tratament local, terapia sistemica nu ofera un beneficiu ulterior si implica un risc nenecesar. in plus, pe masura ce tratamentul devine din ce in ce mai specific, identificarea factorilor asociati cu recurenta bolii poate face posibila alegerea celui mai bun tratament pentru pacientul respectiv.
Cei mai importanti factori de prognostic sunt reprezentati de stadializarea tumorii. Marimea tumorii si statusul ganglionilor limfatici axilari furnizeaza o informatie precisa privitor la probabilitatea recurentei tumorii. Relatia dintre stadiul patologic si supravietuirea la 5 ani este aratata in elul 91-2. Pentru cele mai multe femei, neia de tratament adjuvant poate fi apreciata doar pe aceasta baza. in absenta afectarii ganglionare, afectarea microvaselor (fie capilare, fie canale limfatice) din interiorul tumorii este considerata de multi ca aproape echivalenta cu afectarea ganglionilor limfatici. Cea mai mare controversa priveste femeile cu prognosticuri intermediare. in mod evident, nu exista nici o justificare pentru folosirea chimioterapiei adjuvante la paciente cu tumori mai mici de 1 cm diametru, care nu au adenopatie axilara.
Un numar mare de studii au fost facute in incercarea de a identifica alti factori de prognostic. Pentru fiecare din acesti factori, diferentele intre metodele de analiza si populatiile studiate, ca si efectele sansei, au determinat rezultate discordante. Oricum, pentru cativa factori, asocierea cu perioada de supravietuire libera de boala si perioada de supravietuire globala pare clara. Mai putin evident este daca acesti factori nu se adauga informatiei obtinute de pe urma stadializarii tumorale.
Statusul receptorilor estrogenici si progesteronici are importanta pro gnostica. Tumorile lipsite de unul sau amandoua aceste tipuri de receptori sunt mai predispuse sa dezlte recurenta, ativ cu tumorile care au acesti receptori.
Cateva masuratori ale ratei cresterii tumorale se coreleaza cu recurenta precoce. Analiza fazei S, utilizand citometria cu flux este metoda cea mai adecvata, o alta metoda de valoare fiind evaluarea indirecta a fazei S folosind antigene asociate ciclului celular, precum PCNA si Ki67. Cateva studii sugereaza ca tumorile cu o proportie mare de celule in faza S se asociaza cu risc mai mare de recurenta si ca chimioterapia ofera cel mai mare beneficiu privind supravietuirea pentru aceste tumori. Din acest motiv, unii medici folosesc evaluarea fazei S ca un factor decizional pentru instituirea terapiei adjuvante, cand alte trasaturi patologice sunt neclare. Evaluarea continutului ADN sub forma ploidiei este de valoare modesta, pentru ca tumorile nondiploide au un prognostic ceva mai rau.
Clasificarea histologica a tumorii a fost folosita, de asemenea, ca factor prognostic. Tumorile cu grad scazut de diferentiere nucleara au un nivel mai mare de recurenta, ativ cu tumorile cu grad inalt de diferentiere nucleara. Reproducti-bilitatea acestei masuratori este rezonabila atunci cand se folosesc masurile semicantitative, precum scorul Elston.
Modificarile moleculare intratumorale sunt, de asemenea, folositoare. De exemplu, tumorile care supraexprima receptorul factorului de crestere epidermica erbB2 sau care au o gena p53 mutanta au un prognostic rau. Un interes special a fost acordat supraexpresiei erbB2, masurata prin metode histo-chimice. Un studiu sugereaza ca tumorile ce supraexprima erbB2 sunt mai degraba predispuse sa raspunda la regimurile continand doxorubicina. Din acest motiv, merita masurata expresia erbB2, ca metoda decizionala terapeutica.
Pentru a creste, o tumora trebuie sa genereze neovascularizatii ( modulul 85). Pe baza sistemului de scor semicantitativ, prezenta mai multor microvase in tumori a fost aratata in cateva studii ca se asociaza cu un prognostic mai prost.
Alti factori ce au fost folositi pentru a se evalua prognosticul sunt proteinele asociate cu invazivitatea, precum colagenaza tip IV, catepsinaD, activatorul plasminogenului, receptorul activatorului plasminogenului si gena supresoare a metastazelor nm23. Nici una dintre acestea nu este unanim acceptata ca factor de prognostic cu putere decizionala in alegerea tratamentului.
Una din problemele referitoare la semnificatia acestor factori prognostici este aceea ca majoritatea lor nu au fost studiati pe cohorte mari de pacienti. De exemplu, ce ar trebui facut la un pacient cu o tumora de 1 cm, fara adenopatie, dar care are unul sau mai multi factori de prognostic defarabil? Nu stim cu siguranta.
Regimuri adjuvante Selectia regimurilor chimioterapeutice sau hormonale potrivite este un aspect foarte controversat in unele situatii. Metaanalizele au contribuit la definirea -In limite largi — a necesitatii terapiei, dar nu ajuta in alegerea regimurilor optime sau in alegerea unui anumit regim pentru o anumita grupa de pacienti. Recomandarile sunt expuse pe scurt in elul 91 -3. In general, femeia la preme-nopauza, la care orice forma de terapie sistemica este indicata, trebuie sa primeasca chimioterapie. Efectul pe supravietuire al terapiei adjuvante antiestrogenice (cu tamoxifen) la paciente aflate inainte de menopauza, oricare ar fi statusul lor ganglio-nar, este minim si aceasta terapie ar trebui probabil sa nu se administreze singura. Beneficiul administrarii tamoxifenului in chimioterapie la femeile inainte de menopauza care urmeaza sa fie tratate nu a fost silit cu certitudine, desi e o practica comuna sa se faca chimioterapie insotita de tamoxifen la femeile din premenopauza, ale caror tumori sunt pozitive pentru receptorii de estrogen. Castrarea profilactica poate fi, de asemenea, asociata cu un beneficiu substantial in ceea ce priveste supravietuirea (in special la pacientii pozitivi pentru receptori de estrogeni), dar acest tratament nu a fost inca folosit pe scara larga in aceasta tara.
Datele obtinute la femei dupa menopauza sunt, de asemenea, controversate. Impactul chimioterapiei adjuvante este mai putin evident decat la pacientele aflate in premenopauza, desi au fost aratate unele avantaje in ceea ce priveste supravietuirea. In general, prima intrebare se refera la oportunitatea folosirii chimioterapiei sau a tamoxifenului. In timp ce tamoxifenul folosit ca adjuvant imbunatateste supravietuirea, indiferent de statusul ganglionilor limfatici axilari, ameliorarea este modesta la pacientii la care sunt implicate mai multe grupe ganglionare. Din acest motiv, este obisnuita administrarea citostaticelor la pacientele aflate in premenopauza, care nu au contraindicatii medicale si care au mai mult de un ganglion pozitiv; tamoxifenul se administreaza simultan (de obicei) sau consecutiv. Pentru femeile la postmenopauza la care este autorizata terapia sistemica, dar care au un prognostic mai farabil, tamoxifenul poate fi folosit ca agent unic.
Nu exista un acord in ceea ce priveste regimul chimio-terapeutic optim. De fapt, majoritatea atiilor intre regimurile citostatice adjuvante arata ca intre ele diferentele sunt minime. Oricum, regimurile continand doze mai mari de doxorubicina par sa fie mai bune decat regimurile cu doze mai mici de medicament. Daca acest semn reprezinta un efect de prag sau o curba doza-raspuns (in care caz eficacitatea ar creste cu doze mai mari) ramane inca sub semnul intrebarii. Combinatiile intre doze foarte mari de citostatice si transtul medular autolog sau alte masuri suportive ale celulelor stern pentru pacientii cu prognostic defarabil din stadiul II r fi discutate intr-o sectiune separata.
Un mod de abordare denumit chimioterapie neoadjuvanta implica administrarea terapiei adjuvante inaintea tratamentului definitiv chirurgical si a radioterapiei. Din cauza ca ratele de raspuns obiectiv la pacientii cu cancer de san supusi chimioterapiei sistemice in acest cadru depasesc 75%, multi pacienti r fi substadializati si, astfel, r deveni candidati la terapia chirurgicala conservatoare a sanului.
Alte tratamente adjuvante aflate sub studiu includ folosirea medicamentelor noi, precum paclitaxel, si terapia bazata pe modele alternative kinetice si biologice. In aceste abordari, se folosesc doze mari de agenti unici, pe rand, in regimuri ciclice. Un studiu randomizat sugereaza faptul ca pacientii tratati intensiv cu o combinatie de medicamente, urmata de o alta combinatie, au o supravietuire mai buna decat pacientii ce primesc aceleasi medicamente, dar in regim alternativ. Nu ar fi surprinzator sa se constate ca folosirea diferita a medicamentelor disponibile amelioreaza supravietuirea pe termen lung. Din pacate, este neie de timp pentru a se colecta un numar mare de pacienti care sa fie urmariti pe perioade intinse de timp.


>> citeste mai mult



Te-ar mai putea interesa :

• Originea cancerului mamar
Originea cancerului mamar Originea cancerului mamar In jur de 10% din cancerele de san la om pot fi puse in legatura direct cu o mutatie in linia celulelor germinative. Acest segment a suferit o evolutie mascata odata cu identificarea cator gene responsabile pentru cazurile familiale. Primele identificate au fost muta
 
• Cancerul de san
Cancerul de san Cancerul de san Cancerul de san reprezinta o proliferare maligna a celulelor epiteliale ce delimiteaza duetele galactofore sau lobulii sanului. in 1996, numai in SUA au fost aproape 185000 cazuri de cancere de san extins, cu 46000 de decese. Cancerul de san este forma cea mai comuna de cance
 
• Beneficiile mamografiei
Beneficiile mamografiei Beneficiile mamografiei Mamografia si tratamentul adjuvant imbunatatit au contribuit in mod egal la scaderea ratei victimelor cancerului la san din ultimii 10-15 ani, au concluzionat cercetatorii intr-un studiu de proportii, al carui a fost identificarea factorilor ce au condus la aceasta sta
 
• Tratament naturist pentru cancerul de san
Tratament naturist pentru cancerul de san Tratament naturist pentru cancerul de san Potrivit statisticilor, in Romania, 8% din femei au cancer la san. Exista insa un tratament naturist foarte eficient pentru aceasta boala. Aceasta statistica m-a determinat sa fac public pentru revista “Felicia” tratamentul naturist cu ajutoru
 
• Tratament naturist pentru cancerul de san
Tratament naturist pentru cancerul de san Tratament naturist pentru cancerul de san Potrivit statisticilor, in Romania, 8% din femei au cancer la san. Exista insa un tratament naturist foarte eficient pentru aceasta boala. Aceasta statistica m-a determinat sa fac public pentru revista “Felicia” tratamentul naturist cu ajutoru
 
Vezi toate stirile din categoria cancer mamar

CELE MAI VANDUTE

- 11 %Discount 11 %
Tratament detoxifian...
Pret: 290 Ron

- 10 %Discount 10 %
Pachet Aparat Zapper...
Pret: 4500 Ron

MagZapper
Pret: 2145 Ron

Antiperspirant Sanc...
Pret: 41.6 Ron

Crema de noapte Sanc...
Pret: 231 Ron

 




Suport
Home
Despre noi
Promotii
Ajutor
Reduceri
Magazine Partenere
Contact
Info
Cum platesc
Livrare si returnare
Colaborare
Termeni si conditii
Garantie
Parteneri
Politica de confidentialitate
Newsletter
Informare cookies
Glosar medical
Dictionar termeni medicali
Dictionar paraziti
Prezentare
Dr. Hulda Clark Tinctura de Coriandru
Pachet antiparazitar pentru copii - Eliminarea Ascarizilor
Pachet Dr. Clark - detoxifiere rinichi Premium
Pachet Dr. Clark deparazitar de 18 zile Premium
Pachet Dr. Clark Detoxifiere si Deparazitare Colon
Pachet Dr. Hulda Clark - detoxifiere ficat
Para Clark Kit
Program deparazitar copii - Eliminare limbrici
Programul Dr. Clark Antiparazitar pentru copii
Prostract 10
Tinctura de nuc negru
Tratamente paraziti intestinali Dr Hulda Clark
Tratamentul Dr. Clark antiparazitar - Eliminarea Teniei
Facebook Ekilibrium.ro Google+ Ekilibrium.ro YouTube Ekilibrium.ro Blog Ekilibrium.ro

 Copyright © drhuldaclark.ro 2011 - 2014. Toate drepturile rezervate

Continutul acestui site are un caracter informativ si nu se substituie diagnosticarilor si/sau recomandarilor medicale de specialitate. Medicamentele naturiste sunt omologate ca suplimenti alimentari prin conventie/legsilatie internationala si nationala. Suplimentele alimentare se elibereaza fara reteta si nu au rolul sa inlocuiasca tratamentul medical de specialitate. Rezultatele pot fi diferite functie de mai multi factori cum ar fi raspunsul organismului, gradul afectiunii, modul in care este inteles si aplicat principiul holistic de tratament, cu cele trei paliere: tratamentul, regimul alimentar si mentalul. Cititi cu atentie prospectele care insotesc produsele comadate. DrHuldaClark.ro si reprezentantii ei nu sunt responsabili pentru administrarea neadecvata sau incorecta a produselor oferite.

 
ANPC    
 
Inchide bara