 Pneumocistoza
Pneumocistoza este parazitoza mai putin cunoscuta, dar care in cazuri izolate sau chiar sub forma de mici epidemii se intalneste mai peste tot in lume. Clinic boala evolueaza cu manifestari pulmonare acute sau subacute. Apare mai frecvent la sugarii prematuri sau distrofici si la persoanele adulte care prezinta deficiente in mecanismele de aparare imunologica.
Agentul etiologic al bolii este un protozoar, Pneumocystis carinii, care se prezinta sub o forma vegetativa de trofozoid si sub o forma chistica. Trofozoidul este mai mic, masurand intre 1—4 microni. Chistul, in forma sa tipica, se prezinta ca o formatiune rotunda, care contine in interior 8 corpusculi dispusi in rozeta. Aceste chisturi sunt formele infectioase ale parazitului. Ajunse in organism pe cale respiratorie se vor dezvolta in plamani si vor da nastere unui proces congestiv de evolutie uneori foarte severa. Gravitatea bolii rezulta din asfixia pe care o va determina blocarea alveolelor si bronsiolelor de catre masa parazitara.
Parazitul a fost semnalat la sobolan, caine, pisica, porc si alte animale, de la care pe o cale sau alta poate trece si la om.
In general de la cei parazitati (bolnavi sau purtatori sanatosi) parazitul trece pe cale aeriana (pe nas) sau aero-digestiva (pe gura).
Tratamentul pneumocistozei se face numai in conditii de spitalizare si apelandu-se in acest scop la Lomidina, Fansidar, si mai ales la Cotrimoxazol (Biseptol, Septrin etc), preparate care dau rezultate destul de bune si care au facut ca mortalitatea prin aceasta boala sa scada foarte mult. Tratamentul antiparazitar trebuie completat si cu un tratament general (patogenic si simptomatic). |
